Diabetul zaharat este o afecțiune care are un impact substanțial pe tot parcursul vieții, din copilărie, de-a lungul anilor de viață activă până la cea mai înaintată vârstă. În anul 2022, peste 800 de milioane de persoane, din toată lumea, sufereau de pe urma sa la nivelul anului 2022.
În România, în anul 2024, 1.485.087 de persoane se aflau în evidența serviciilor de specialitate cu diagnosticul de diabet zaharat, dintre acestea, 114.904 erau cazuri diagnosticate în 2024.
Ca răspuns la creșterea rapidă a cazurilor de diabet în întreaga lume, în anul 1991,ziua de 14 noiembrie a fost declarată Ziua Mondială a Diabetului, pentru a atrage atenția asupra diabetului ca problemă critică de sănătate publică și a necesității intervenției.
În acest an, au fost alese două teme importante pentru a fi evidențiate în activitățile de informare.
Una dintre temele de informare propuse se referă la asigurarea bunăstării persoanelor care suferă de diabet, cu accent pe bunăstarea de la locul de muncă. Se face un apel către angajatorii și angajații din întreaga lume pentru a sprijini persoanele care suferă de diabet, astfel încât acestea să aibă oportunitatea unei vieți mai bune. Milioane de persoane cu diabet se confruntă zilnic cu provocări în gestionarea afecțiunilor lor la locul de muncă, inclusiv stigmatizare, discriminare și excluziune. Acest lucru are un impact negativ asupra bunăstării lor.
Cea de a doua temă de informare se referă la implicarea în luarea de măsuri prin care să se reducă riscul de diabet zaharat și să se asigure accesul persoanelor cu diabet zaharat la servicii medicale.
Diabetul reprezintă o afecţiune în care organismul nu produce suficientă insulină sau o utilizează ineficient, ceea ce conduce la creşterea nivelului glicemiei. În timp, hiperglicemia persistentă poate duce la afectarea vaselor de sânge, nervilor, rinichilor, ochilor, sistemului cardiovascular.
Implicaţii majore: risc crescut de infarct, accident vascular cerebral, insuficienţă renală, amputări, pierdere a vederii; afectarea calității vieţii (pacienţii trebuie fie permanent monitorizați), tratament, risc de complicaţii; costuri mari pentru sistemele de sănătate ( diagnostic, tratament, complicaţii cronice). Exista mai mulţi factori cresc probabilitatea de apariţie a diabetului de tip 2. Printre cei mai importanţi se numără:
- Supraponderea / obezitatea: acumularea excesivă de ţesut adipos, în special visceral, favorizează rezistenţa la insulină;
- Sedentarismul: lipsa activităţii fizice contribuie la creşterea în greutate, scăderea sensibilităţii la insulină;
- Fumatul: asociat cu un risc crescut de diabet şi complicaţii mai severe;
- Hipertensiunea arterială: se asociază frecvent cu obezitatea, dislipidemia şi rezistenţa la insulină;
- Vârsta: odată cu înaintarea în vârstă metabolismul devine mai lent, sensibilitatea la insulină scade de regulă;
- Depresia / stresul cronic: bolile mintale şi stresul psihologic influenţează stilul de viaţă (alimentar, activitate fizică) şi sistemul hormonal (cortizol etc.);
- Alţi factori: predispoziţie genetică, istoric familial, diabet gestaţional în antecedente, dislipidemie, sindrom metabolic.
Sursa: Institutul Național de Sănătate Publică
